După 4 ani la Qatar Airways, Dan Talpos ne spune povestea lui, cu bune și rele

Vă prezentăm un interviu cu un fost însoțitor de bord care timp de patru ani a fost însoțitor de bord Qatar Airways. Dan Talpoș, originar din Baia Mare, este cunoscut printre foștii colegi cu porecla Danievad, eu cunoscându-l atunci când își zicea Dan de la Zanzibar. Mai jos veți citi o poveste extrem de sinceră și interesantă a celor 4 ani petrecuți de Dan în Orientul Apropiat, cu bune și cu rele!

Cine e Dan, băiatul dinainte de a fi recrutat ca însoțitor de bord, și de ce ai ales aviația?

Motto-ul meu în viață a fost dintotdeauna “Sunt ceea ce sunt datorită tuturor.” Încep cu această precizare deoarece am realizat că orice întâmplare sau greșeală din viața mea a fost bine planuită pentru mine. Eram un vânzător la un magazin de CD-uri, DVD-uri, muzică și jocuri din Baia Mare înainte sa plec in Orientul Mijlociu. Să-ți spun sincer, pentru mine, această slujbă sau acest stil de viață a fost o experiență senzațională, majoritatea zborurilor mele au fost experiențe pozitive și plăcute, începând cu pasagerii fericiti și cu echipajul. Îi țin pe toți minte ca persoane care știau să se distreze, să cânte, să strige. Îmi aduc aminte cu plăcere de strângerile în brațe înainte să părăsim terminalul tehnic. Trebuie să precizez că în acest minunat loc de muncă am cunoscut oameni care mi-au schimbat destinul. Am ales aviația pentru că voiam ceva mai bun decât aveam și, pentru moment, părea o oportunitate incredibilă, dar s-a dovedit a fi mai mult decât atât.

Câți ani ai activat în aviație și care e părerea ta despre munca în Orientul Mijlociu?


Am fost însoțitor de bord aproape 4 ani. Cu puțin timp înainte să se facă 4 ani, am fost dat afară deoarece în decurs de 6 luni am primit 3 scrisori de avertizare. Prima, pe un zbor de Jakarta – m-a raportat un capitan pentru că m-am adresat lor cu “Hi guys” când am intrat în cockpit și pentru că nu am vrut să le dau mâncare de la pasageri, în condițiile în care eu mai aveam un pasager care nu mâncase încă nimic. A doua, am primit-o pentru că la întoarcerea din vacanță avionul a fost plin și a trebuit să iau următorul zbor spre Qatar, ceea ce m-a făcut să ajung doar cu 2 ore înainte de duty în țară. Final warning letter am luat pentru că am facut un no show: aveam 2 stand by duty, un zbor scurt și din nou 1 stand by; am încurcat zilele, crezând ca am 3 stand by-uri unul dupa altul și nu m-am prezentat la acel zbor scurt. Ca urmare, la primirea scrisorii finale de avertizare am primit și termination letter. Cu toate că nu m-am grăbit să părăsesc țara, nu am reușit să împlinesc 4 ani în Qatar.

Qatar e o țară “specială”. Eu sunt recunoscator faptului că am avut ocazia să muncesc pentru Qatar Airways, în Orient. Acest job m-a dezvoltat psihic, mi-a pus la încercare răbdarea de mii de ori, m-a pus în situații care mi-au ascuțit viteza de reacție și atenția. Cred că am revenit în țară cu o altă mentalitatea privind munca, banii și mai ales viața.

Cum a fost viața ta în Doha, ai legat multe prietenii?

Viața în Doha a fost un test pentru mine. A fost o întreagă aventură, pe care prietenii m-au ajutat să o continui. Mi-e greu să scriu despre acest fapt și să mă deschid pentru că mă face să le simt lipsa, dar am cunoscut cei mai buni oameni din lume, pe care i-am adoptat în sufletul și în inima mea și pe care pot să-i numesc frați. Multe prietenii au fost legate, puține au fost adevarate, dar și mai puține au fost păstrate.

Odată ce te obișnuiești cu vremea toridă, cu rugăciunile regulate, cu oameni săraci și simpli din zona în care locuiești și cu cei extrem de bogați și aroganți pe care vrei doar să-i eviți prin mall-uri, Doha rămâne doar o metropolă supra aglomerată și diferită. Acolo prețurile sunt într-o continuă și falsă creștere și chiar dacă salariul tău pare mult în România, acolo de multe ori trebuie să îți calculezi cheltuielile.

Doha poate fi așa cum vrei tu, rămâne să alegi dacă vrei să ai o viață bună și frumoasă, faptul că m-am înconjurat cu oameni inimoși, sinceri a fost un avantaj și odată ce găsești o balanță între bine și rău, ești fericit. Sunt foarte pozitiv și aleg oameni pe măsură lângă mine, deci viața în Doha putea fi doar bună sau foarte bună.

IMAG0231 e1406625389593 914x1024 După 4 ani la Qatar Airways, Dan Talpos ne spune povestea lui, cu bune și rele

Cu ce regulă de la QA nu ai fost de acord și de ce?

Multe reguli m-au deranjat la început! Am învățat rapid să trec peste ele și să mă adaptez stilului de viață pe care îl aveau și restul colegilor. Cred că singura care m-a deranjat cu adevărat a fost că nu puteam rămâne afară peste noapte. Pentru simplu fapt că nu am reușit să campez în deșert pentru câteva nopți consecutive.

Eram mereu pe grabă către casă când se apropia ora 3:30 AM, care s-a transformat în 4:00 AM ulterior și totuși am fost la limită de multe ori.

IMAG0026 e1406625436508 826x1024 După 4 ani la Qatar Airways, Dan Talpos ne spune povestea lui, cu bune și rele

Care erau preferințele tale în ceea ce privește ruta/zborul și naționalitatea colegilor de la bord?

Zborurile spre Europa erau mereu o oportunitate de a evada. Ruta mea preferată era QR 69, adică Barcelona, dar iubeam Bangkok și Johanesburg. Am ales aceste trei orașe pentru faptul că mie mi se par excepții ale continentelor din care fac parte.

Barcelona, un oraș vesel, însorit, la malul mării, plin de energie în care totuși încercam să evit atracțiile turistice, pentru că eu mă consideram mai mult decat un turist oriunde mergeam.

Bangkok e unic, un miros deranjant plutește în aer (așa spune multă lume, eu personal nu eram deranjat), aglomerat, sărăcăcios, cu o rată a criminalității foarte ridicată, dar cu oameni deosebit de calmi, prietenoși și rușinoși. Eu cred că Bangkok a fost orașul care m-a impresionat cel mai mult și combinația asta de liniște sufletească și dezordine materială a făcut creierul și sufletul meu să se simtă liniștit și împăcat cu toate greutățile vieții.

Johanesburg e mereu locul în care latura nebună se trezește la viață. O ședere de 3-4 zile acolo poate să te facă să uiți câte ore au ramas într-o zi sau cât mai ai de petrecut. Un loc în care mâncarea e respectată și bucătăria lor senzațională te face să te simți ca acasă. 

Cât despre colegi, pot să vă spun sincer că eram puțin îngrijorat când citeam numele multor indieni sau coreence pe zbor, dar mereu eram plăcut surprins de câte 2-3 colegi care se abăteau de la regulă și care știau să-și trăiască viața, deși, trebuie să recunosc, mulți dintre asiatici pot fi un pericol pe zbor, prin neatenția de care dau dovadă și prin comportamentul infantil. Nu am nimic de reproșat unei naționalități, dar pot să îi ridic în slăvi pe colegii din România, Spania, Ungaria, Serbia, Thailanda, India, Kenia, Tanzania și Africa de sud.

Cum te percepeau pasagerii arabi, văzând că la bord sunt și bărbați care munceau ca membri ai echipajului de bord?

După 2 ani, cred ca ajunsesem la profesionalism și maturitate, desi învățam în fiecare zi ceva nou. Nu îi vedeam pe pasagerii arabi mai diferiți decât ceilalți, am încercat să le învăț comportamentul pentru a-l folosi împotriva lor, astfel tehnicile lor de manipulare nu aveau efect asuprea mea și reușeam mereu să găsesc o soluție DOAR pentru ei sau să evit un potențial conflict.

Cât despre ce gândeau ei despre mine și cum mă percepeau ca pe o “stewardesă masculină” din România, nu mi-am dat seama. Un lucru pe care îl fac ei foarte bine este să-și ascundă sentimentele și reacțiile în fața noastră. Datorita faptului că nu aveam o latură feminină în comportamentul meu și nu fac parte din sexul frumos, trebuia să-i abordez foarte prietenos și politicos, acest lucru fiind suficient în majoritatea cazurilor.


IMAG0395 e1406625497861 898x1024 După 4 ani la Qatar Airways, Dan Talpos ne spune povestea lui, cu bune și rele

Ce planuri de viitor ai?

Plănuiesc să câștig la lotto în curand și să cresc plante toată viața fără nicio grijă :)) M-am gândit serios și la o altă slujbă ca însoțitor de bord într-o altă companie, poate chiar și în țară undeva mai aproape, ar fi binevenit. Sunt niște variante pe care le-aș alege doar în cazuri de urgență. Dar de fapt gândurile mele din ultimi 3 ani se îndreptă la o școala de Controlor de Trafic Aerian, pentru că mă fascinează aviația și tot ce ține de mașinăriile zburătoare ale lui Aurel Vlaicu.

Pe lângă toate acestea, s-ar putea să devin un mic antreprenor. Mereu am crezut că acesta va fi, de fapt, viitorul meu și prefer oarecum să lucrez pentru mine. După cum vezi, sunt puțin nehotărat în ceea ce privește viitorul meu, cert e că sunt încărcat de idei pe care sper să le pot pune în practică curând. Nu mă grăbesc pentru că simt că mă așteaptă ceva bun!

 ***Articol scris de Nicoleta Gherman

[vc_message icon_fontawesome=”fa fa-plane”]

Dacă îți dorești să devii însoțitor de bord, vino să te pregătești alături de echipa Vreau să fiu Stewardesă. Organizăm 4 zile de curs intensiv în care exersezi toate probele de la interviuri, afli totul despre aviație,  înveți cum să răspunzi la întrebarile recrutorilor și avem grijă să te prezinți la următoarea recrutare cu un CV perfect și fotografii profesionale. Detalii și înscrieri aici.

[/vc_message]

No Comments

Post A Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.