Povestea mea: Cum am ajuns însoțitor de bord WIZZ Air

Salut! Numele meu este Joseph, am 20 de ani și dacă m-ai fi intrebat acum trei ani ce vreau să fac atunci “când o să fiu mare” ți-aș fi spus că … nu știu. Eram în ultimul an de liceu și trebuia să-mi aleg calea, drumul pe care aveam să-l urmez pentru tot restul vieții și era absolut necesar să iau foarte în serios acest lucru, să fac alegerea corectă. Trebuia să fie ceva de impact, care să îmi ofere oportunități de angajare și avansare în carieră, ceva care să-mi asigure un venit sigur și în același timp consistent și, desigur, ceva care să-mi placă. Doar că… nu știam ce îmi place.

%name Povestea mea: Cum am ajuns însoțitor de bord WIZZ Air

Presiunea și stresul mă apăsau pentru că timpul trecea, examenul de Bacalaureat se apropia cu pași repezi, iar eu trebuia să-mi iau “zborul”. Cine ar fi crezut că voi face asta pe bune?

Într-o seară, în timp ce navigam pe internet, am început să citesc ceva ce îmi atrăgea atenția, dar nu știam foarte bine despre ce citeam, îmi era greu să înțeleg. Așa că am continuat ore și ore în care nu mă dezlipeam de articolele pline cu informații și povești despre ce înseamnă să fii însoțitor de bord. Când m-am trezit din starea de reverie în care intrasem mi-am dat seama că citeam cu mare interes articolele de pe platforma Vreau să fiu Stewardesă.

Ei bine… În seara aceea am avut răspunsul la întrebarea “ce vei face cu viața ta?” și anume “voi lucra în aviație!” Mi-am dat seama că eu am fost fascinat dintotdeauna de aviație, de avioane și de zbor, doar că nu mă gândisem până atunci că aș putea să transform această pasiune într-o carieră. Am început să mă documentez și mai mult, să mă conving că există șanse și pentru băieți să fie “stewardese”, să înțeleg cum se desfășoară recrutările și care sunt probele de la interviu, dar și cum să treci peste ele cu brio.

Drumul spre aviație …

Cu toate acestea, simțeam că nu sunt încă pregătit și ar trebui să mai aștept până să îmi primesc aripile. Trebuia să mai cresc, să învăț mai bine limba engleză, să mă mai informez și să adaug mai multe lucruri relevante la CV-ul meu.

Așadar m-am gândit ce mi-ar plăcea să fac după zbor. Ce aș alege dacă o carieră în aviație s-ar termina brusc sau dacă… nici nu ar începe? Așa am pus cap la cap restul lucrurilor care îmi plac: scrisul, Social Media și o veche dorință de la începutul adolescenței de a studia jurnalismul. Am ajuns astfel să fiu student la Comunicare și Relații Publice, iar jumătate de an mai târziu să îmi iau primul job în același domeniu.

Deși iubeam ceea ce făceam și studiam, pasiunea pentru zbor și dorința de a mă vedea în avion mai repede mă ardeau pe interior. Așa că am grăbit lucrurile puțin și am început să mă pregătesc intens pentru interviul Wizz Air.

Pentru că citisem că experiența în customer service reprezintă un avantaj și pentru că voiam să merg la interviu cu încredere și cu toate forțele înainte, dar și ca să văd dacă a lucra cu oamenii mi se potrivește, mi-am luat încă un job part-time, ce aveam să îl țin doar pentru câteva luni, ca barista. În, probabil, cea mai aglomerată cafenea din România am avut ocazia să interacționez cu sute de oameni noi zilnic, să mă confrunt cu neplăcerile și problemele lor, să găsesc soluții și să ofer o experiență ireproșabilă fiecărui client în parte, iar la final de zi să fiu în continuare plin de energie și cu zâmbetul pe buze, ceea ce mi-a confirmat că da, să lucrez cu oamenii îmi făcea o deosebită plăcere.

Marele interviu…

Deși plănuisem să merg la interviu în vara ce urmează, a anului 2019, lucrurile au luat o altă întorsătură când spontan m-am decis să merg la interviul Wizz Air de pe 4 Februarie, de la București. Mi-am pregătit pozele, CV-ul și ținuta în decurs de câteva zile, iar la ora 8 și jumătate dimineața eram la Hotel Angelo din Otopeni cu emoții care întreceau orice limită.

Puțin după ora 9 recrutoarele ne-au invitat într-o sală, ne-au prezentat cum avea să decurgă ziua și ne-au dat câteva fișe pe care să le completăm cu informații generale despre noi. Eram mulți la interviu, mai mulți decât puteam număra eu cu tot stresul și emoțiile pentru probele ce urmau. M-am împrietenit înainte să intrăm pentru prima probă cu câțiva dintre candidații prezenți acolo, iar asta m-a ajutat să mă mai calmez și să mă simt mai bine (recomand să vă faceți prieteni la recrutare!). Am intrat în sală pentru prezentarea personală, cu numărul 10 și după ce am salutat din nou recrutoarele am început să le vorbesc despre mine, despre cine sunt, ce îmi place și de ce vreau să fiu însoțitor de bord pentru Wizz Air. Cred că este vizibil faptul că îmi place să vorbesc despre mine, iar asta m-a ajutat la probă, unde am purtat o conversație plăcută cu recrutoarele pe baza prezentării mele.

Cu toate acestea nu mi-a venit să cred când mi-am văzut numărul atribuit pe foaia cu candidații care au rămas în cursă după proba de prezentare personală. Mi se părea ireal și a trebuit să merg de trei sau patru ori să văd din nou și să mă conving că eu sunt întradevăr pe lista celor rămași.

M-am reunit cu ceilalți candidați rămași și ne-am încurajat unii pe alții pentru proba următoare, de roleplay. Am intrat rând pe rând și am răspuns situației de pe bilețelul extras. Eu am ales numărul 10, pentru că era și cel atribuit la începutul zilei și am primit sarcina de a mă confrunta cu o pasageră dificilă. Mi-am dat silința și am căutat soluții pentru a o convinge să facă ceea ce este bine, în timp ce rămâneam respectuos și cu zâmbetul pe buze, dar și ferm în “lupta” cu recrutoarea ce juca rolul pasagerei.

M-am retras apoi alături de noii mei prieteni și am așteptat rezultatele acestei probe, care s-au dovedit a fi surprinzătoare din nou pentru mine, pentru că trecusem cu brio și de acest prag. Am avut o pauză în care am putut să stau de vorbă cu ceilalți candidați, să facem cunoștință așa cum trebuie, să aflăm lucruri despre fiecare și să creăm o legătură între noi ce avea să fie benefică la proba de grup.

Proba de grup a fost distractivă, am fost împărțiți în două echipe și am primit un task pe care trebuia să-l rezolvăm împreună. Am ascultat fiecare părerile și argumentele celorlalți, apoi am luat deciziile ce ni s-au părut corecte pentru rezolvarea problemei primite.

Așa am rămas noi, cei cinci care am ajuns la interviul final spre sfârșitul zilei. Obosiți, dar entuziasmați că ajunsesem atât de departe, am luat parte la ultima discuție cu recrutoarele pe baza informațiilor din CV.

Am plecat fericit și nerăbdător să primesc răspunsul final ce avea să vină o săptămână mai târziu și să fie pozitiv, fiind invitat să încep trainingul la București pe 4 Martie, adică în mai puțin de o lună! Am acceptat fără nicio îndoială și așa a pornit călătoria mea în universul aviației prin Wizz Air.

Prezentul

%name Povestea mea: Cum am ajuns însoțitor de bord WIZZ AirTrainingul a durat 6 săptămâni, 6 săptămâni în care am cunoscut foarte mulți oameni, în care am legat prietenii și în care am învățat foarte, foarte multe lucruri despre aviație și despre ce presupune, de fapt, să fii însoțitor de bord. După toate examenele și probele date am primit și programul de zbor, urmând ca la finalul lunii Mai să mă urc pentru prima oară într-o aeronavă în uniforma de însoțitor de bord.

Între timp am văzut și anunțul pentru internship-ul în cadrul Vreau să fiu Stewardesă și pentru că îmi doresc să continui să dezvolt și pasiunea pentru scris, Social Media și PR, am ales să mă alătur proiectului care mi-a oferit mie șansa să mă descopăr pe mine, să descopăr ceea ce îmi place și să îmi găsesc calea prin viață, astfel încât să pot da ceva înapoi. Platforma Vreau să fiu Stewardesă îmi este dragă, fiecare membru al echipei este special și acum am șansa să mă întâlnesc aproape zilnic cu zâmbetele calde și primitoare ale… ei bine, acum, ale colegelor mele, de la birou. 🙂

Așadar ne vedem la bordul aeronavelor WIZZ Air sau aici, pe site, pe Facebook, Instagram sau pe mail la adresa eu@vreausafiustewardesa cu titlul Mesaj pentru Joseph! Să zburați!

Dacă vrei să lucrezi ca însoțitor de bord, vino la cursurile Vreau să fiu Stewardesă și vei beneficia de o pregătire completă pentru interviul cu ORICE companie aeriană. Trainerii noștri te vor învăța tot ce ai de făcut pentru a trece cu succes de interviu. Iată cursurile pe care le avem programate în următoarele 2 luni:

      • 16-18 mai 2019: cursul English for Cabin Crew la București (detalii aici)
      • 18 mai: curs de pregătire pentru interviul Wizz Air (detalii aici)
      • 8-9 iunie: curs Vreau să fiu Stewardesă la Cluj Napoca(detalii aici)
      • 20-23 iunie 2019: cursul pregătitor Vreau să fiu Stewardesă de 4 zile, la București (detalii aici)
      • sesiuni private de pregătire, față în față sau pe Skype, dacă nu poți ajunge la cursurile noastre. (detalii aici)
Nicoleta Gherman avatar 80x80 Povestea mea: Cum am ajuns însoțitor de bord WIZZ Air

About Echipa Vreau să fiu stewardesă

În 2013, proiectul Vreau să fiu Stewardesă a devenit oficial prima platformă din România dedicată celor care vor să aibă o carieră ca însoțitori de bord. De atunci am pregătit peste 1400 de cursanți, iar faptul că 80% dintre cei care au mers la interviuri s-au angajat reprezintă cea mai mare bucurie a noastră.

You may also like

Leave a comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.