Viața de stewardesă: Ce se întâmplă în cazul unei depresurizări

Sistemul de presurizare al avioanelor este folosit să creeze o atmosferă mai densă în cabină, așa încât echipajul și pasagerii să se simtă confortabil și să poată respira normal la altitudini mari. Cu cât zborul se desfășoară la o altitudine mai mare, cu atât densitatea aerului este mai scăzută, de aceea este nevoie de o presurizare perfectă a cabinei.

Cel mai probabil motiv pentru o nevoie bruscă și urgentă de oxigen ar putea fi o depresurizare a cabinei la înălțimi mari. Deoarece avioanele moderne operează majoritatea timpului la asemenea altitudini, trebuie să recunoaștem că riscul unei depresurizari nu poate trece neobservat.

Depresurizarea apare oricând altitudinea cabinei depășește altitudinea presetată, într-un mod necontrolat. Este esențial ca însoțitorii de bord să fie familiarizați cu sistemul de oxigen al avionului și cu procedurile specifice în cazul unei depresurizări.

Din punct de vedere al timpului necesar ca presiunea din cabină să scadă până la o presiune în care se poate respira normal, depresurizarea poate fi de 3 tipuri:

  • lentă: aerul părăsește cabina într-un minut sau mai mult de un minut
  • rapidă: aerul părăsește cabina într-o secundă până la un minut
  • explozivă: aerul părăsește cabina în mai puțin de o secundă

Este extrem de important pentru însoțitorii de bord să recunoască semnele depresurizării, astfel încât piloții să intervină prin acțiuni imediate, printr-o coborâre de urgență până la nivelul în care se poate respira liber, fără a provoca leziuni pasagerilor sau cabinei.

Coborârea de urgență este o manevră de coborâre a avionului la o altitudine de siguranță, într-un timp foarte scurt, cu un disconfort minim pentru pasageri, în cazul unei pierderi necontrolate a presiunii din cabină.

Presurizarea cabinei oricărui avion începe înainte sau imediat după decolare. În timpul depresurizării, presiunea cabinei crește rapid, astfel încât să se egalizeze cu presiunea de afară a mediului înconjurător.
Lipsa unei presiuni corespunzătoare în cabină poate apărea din mai multe cauze precum:

  • defecțiuni la sistemul de presurizare a avionului
  • o ușă care nu s-a închis ermetic
  • un geam crăpat
  • defecțiuni structurale ale avionului

Este important ca membrii echipajului de cabină să recunoască diferitele tipuri de depresurizare și cum să acționeze efectiv în cazul acestora. În cazul oricărei situații urgență apărute la bordul aeronavei, incluzând depresurizarea, prima acțiune a echipajului va viza siguranța pasagerilor.

Cel mai mare pericol în cazul depresurizarii este hypoxia (aport insuficient de oxigen în organism), cât și posibilitatea de a fi tras din avion (în cazul depresurizarii explozive).

Depresurizare lentă

Depresurizarea lentă poate apărea atunci când o ușă nu a fost închisă ermetic sau când sunt probleme la sistemul de presurizare. Pasagerilor li se înfundă urechile, pot apărea dureri abdominale sau disconfort al auzului, nivelul de zgomot crește în avion, apare fenomenul de ‘condens‘, aer încețoșat.

Comandantul informează însoțitorii de bord că există o problemă la sistemul de presurizare, semnalizată prin scăderea presiunii în cabină, fapt ce duce la căderea automată a măștilor de oxygen, când altitudinea cabinei trece de 14 000 ft (4268 m). Semnalele ‘Fasten seat belt sign‘ și ‘Non smoking’ se aprind automat când altitudinea cabinei trece de 11300 ft (3444 m.

În acest caz, însoțitorii de bord vor urma procedurile specifice, și anume:

  • trag cea mai apropiată mască și o fixează pe nas și pe gură, respirând normal, chiar dacă totul în cabină pare normal
  • monitorizează cabina și verifică toaletele să nu rămână cineva blocat înăuntru
  • siguranțează echipamentele/ cărucioarele
  • pregătesc buteliile de oxygen portabile cu măștile aferente
  • în același timp, se așează și își leagă centura de siguranță, sau se așează pe podea ținându-se strâns de un scaun
  • rămân așezați până când li se va spune că măștile nu mai sunt necesare
  • în cazul în care măștile nu cad automat, șeful de cabină ia legătura cu echipajul de cabină și informează restul echipajului despre măsurile imediate
  • se oprește serviciul la bord
  • se siguranțează cabina
  • se așează pe strapontină (jumpseat – scaunul însoțitorilor de bord) și își leagă centura de siguranță
  • așteaptă căderea măștilor
  • așteaptă informații suplimentare de la comandant
  • șeful de cabină face un anunț către pasageri, în numele comandantului

Efectele lipsei de oxigen pot apărea la altitudini de 15000 feet (4572 m) sau mai mari și pot afecta pasagerii fără ca ei să fie conștienți de acest lucru.

Siguranța însoțitorilor de bord este esențială. De aceea, post depresurizare, aceștia trebuie să utilizeze o butelie de oxigen portabilă, atunci când acordă pasagerilor sau celorlalți colegi primul ajutor, pentru a preveni efectele hipoxiei. Un însoțitor de bord incapacitat nu mai poate asigura siguranța pasagerilor, de aceea comunicarea cu restul echipajului este primordială în cazul unei situații de urgență.

Asigurarea siguranței și supraviețuirii pasagerilor și a avionului este un proces de echipă, de aceea însoțitorii de bord trebuie să fie conștienți că orice depresurizare lentă se poate transformă instantaneu într-o depresurizare rapidă, care necesită coborâre de urgență, inițiată de comandant.

Depresurizare rapidă/ explozivă:

În cazul unei depresurizari rapide/ explosive la mare altitudine, comandatul va iniția coborârea de urgență imediată, până la un nivel de zbor în care se poate respira normal, fără nevoia utilizării măștilor de oxigen.
În acest caz, echipajul de cabină nu va avea timp de informare a însoțitorilor de bord sau a pasagerilor și un anunț preînregistrat va intra în funcțiune, odată cu căderea măștilor.

Ce se întâmplă în cazul unei depresurizări rapide/explozive:

  • cauzată de spargerea unui geam, deschiderea unei uși, o gaură în fuselaj
  • măștile de oxygen cad automat
  • se aude un zgomot puternic și nivelul de zgomot crește în cabină
  • cabina este acoperită de condens, ca o ceață
  • cobiectele încep să zboare în cabină, necontrolat
  • apa începe să fiarbă instantaneu
  • semnalul FSB(fasten seat belt) și NS(non smoking) se aprind automat
  • un anunț preînregistrat intră în funcțiune
  • ușa de la cabina de pilotaj se blochează automat la anumite avioane
  • monitoarele se ridica automat
  • lumina se aprinde automat pe bright

Însoțitorii de bord vor acționa în conformitate cu procedurile specifice unei astfel de situații de urgență, și anume:
– își trag cea mai apropiată mască și o fixează pe nas și gură respirând normal
– se așează imediat, își leagă centură de siguranță sau se țin strâns de un obiect fix
– dacă este posibil, strigă pasagerilor, prin masca, pull mask down, pentru activarea fluxului de oxigen
– siguranțează cărucioarele înainte de a se așeza, dacă situația de urgență apare în timpul serviciului
– așteaptă comenzile comandantului
– păstrează masca pe față până când li se va spune că nu mai este necesar

Când comandantul va hotărî să facă o coborâre de urgență, va informa membrii echipajului de cabină printr-un anunț că va începe această manevră. Când această manevră va fi inițiată, însoțitorii de bord trebuie să fie așezați la locurile lor, cu centurile cuplate și măștile de oxigen pe față.

Când se va încheia această manevră, și avionul va ajunge la o altitudine de siguranță, comandantul va anunța membrii echipajului de cabină, printr-un anunț, că își vor putea reluă activitatea.

Însoțitorii de bord vor monitoriza cabina, dar vor purta butelii de oxygen portabile, vor acorda primul ajutor pasagerilor care au nevoie, vor muta pasagerii din zonele afectate, se vor asigură că toți membrii echipajului sunt teferi și își pot continuă activitatea.

Șeful de cabină va raporta imediat comandantului starea pasagerilor și a cabinei. În cazul în care comandantul hotărăște că este necesară o aterizare de urgență, însoțitorii de bord vor pregăti cabina raportat la timpul avut la dispoziție și check list-ul corespunzător situației de urgență apărute.

În tot acest timp, comandantul va fi în permanență informat despre acțiunile echipajului de cabină, oxigenul folosit, starea de sănătate a pasagerilor și celorlalți membri din echipaj, cât și despre defecțiunile apărute în structură avionului.

Nivelul ridicat de cunoștințe, cât și pregătirea profesională a însoțitorilor de bord fac ca aceste situații neprevăzute apărute în timpul zborului să fie rezolvate în condiții de maximă siguranță pentu pasageri.

În următorul articol vă voi împărtăși o experiență personală cu o depresurizare a aeronavei pe un zbor Roma-București.

Happy landings,
Rucsandra

**articol scris de Rucsandra Mihai, trainer în cadrul cursului Corporate Cabin Crew Training – Silver Service & Etiquette , cu experiență de 28 de ani de zbor în aviația comercială și privată. 

Dacă vrei să lucrezi ca însoțitor de bord, echipa Vreau să fiu Stewardesă te pregăștește să treci cu succes de interviurile cu mari companii aeriene în cadrul unui curs intensiv de 4 zile în care exersezi toate probele de la interviu, îți realizăm CV-ul și fotografiile necesare. Detalii despre Cursul pregătitor pentru interviul la o companie aeriană găsești aici.

Nicoleta Gherman avatar 80x80 Viața de stewardesă: Ce se întâmplă în cazul unei depresurizări

About Echipa Vreau să fiu stewardesă

În 2013, proiectul Vreau să fiu Stewardesă a devenit oficial prima platformă din România dedicată celor care vor să aibă o carieră ca însoțitori de bord. De atunci am pregătit peste 1400 de cursanți, iar faptul că 80% dintre cei care au mers la interviuri s-au angajat reprezintă cea mai mare bucurie a noastră.

You may also like

Leave a comment